Publicaţii‎ > ‎

Calculul ratei de solvabilitate a societăţilor de asigurare din Republica Moldova

postat 18 mai 2017, 07:17 de Utilizator necunoscut

Cuprins

  1. 1 Introducere
  2. 2 Calculul valorii activelor admise la acoperirea rezervelor tehnice, a marjei minime de solvabilitate şi a fondului asigurătorului
    1. 2.1 Activele nemateriale
    2. 2.2 Activele materiale pe termen lung
      1. 2.2.1 Clădirile şi terenurile
      2. 2.2.2 Calculatoare şi echipament electronic
      3. 2.2.3 Mobila şi obiectele de inventar
    3. 2.3 Activele financiare
      1. 2.3.1 Valorile mobiliare
      2. 2.3.2 Depozite şi investiţii în instituţii financiare licenţiate de BNM
    4. 2.4 Stocurile de mărfuri şi materiale
    5. 2.5 Creanţele
      1. 2.5.1 Creanţele aferente primelor subscrise
      2. 2.5.2 Creanţele de la reasigurători
      3. 2.5.3 Avansuri acordate
      4. 2.5.4 Creanţe şi avansuri irecuperabile, avansuri acordate personalului
    6. 2.6 Mijloace băneşti şi alte active similare lor
    7. 2.7 Alte active
      1. 2.7.1 Cheltuieli reportate şi de achiziţie, şi partea de profit şi/sau rezerve, altele decât cele tehnice, spre alocare ale asigurătorului (reasiguratorului) şi orice active fictive altele decât cheltuielile anticipate
      2. 2.7.2 Cota reasigurătorului în rezervele tehnice brute
      3. 2.7.3 Alte active
  3. 3 Recunoaşterea obligaţiilor
  4. 4 Calculul marjei de solvabilitate minime
    1. 4.1 Marja de solvabilitate minimă calculată pentru asigurări generale
    2. 4.2 Marja de solvabilitate minimă calculată pentru asigurări de viaţă
  5. 5 Calculul ratei de solvabilitate
  6. 6 Bibliografie
  7. 7 Anexe
    1. 7.1 Anexa 1 „Total Active”
    2. 7.2 Anexa 2 „Total Obligaţii”
    3. 7.3 Anexa 3 Forma „A - Active”
    4. 7.4 Anexa 4 Forma „O - Obligaţii”
    5. 7.5 Anexa 5 Forma MSM_G
    6. 7.6 Anexa 6 Forma MSM_V
    7. 7.7 Anexa 7 Forma MSD_RS
    8. 7.8 Anexa 8 Recunoaşterea activelor
    9. 7.9 Anexa 9 Active limitate şi neadmise la solvabilitate

Introducere

Regimul actual de solvabilitate a fost implementat recent, o dată cu intrarea în vigoarea a Regulamentul privind marjele de solvabilitate şi coeficientul de lichiditate ale asigurătorilor (reasiguratorilor) nr. 2/1 din 21 ianuarie 2011, publicat în Monitorul Oficial nr. 59-62 din 15.04.2011 (în continuare Regulament). În cadrul acestuia se regăsesc norme de reglementare a modului de recunoaştere a activelor, având la bază sistemul naţional de evidenţă contabilă (2011: SNC; 2012: SIRF), a calculului marjei minime de solvabilitate, marjei de solvabilitate disponibile şi a ratei de solvabilitate.

Prin abordările regulamentului se încearcă o adaptare a sistemului naţional de reglementare a solvabilităţii la cel al UE, fiind o parte componentă a procesului de integrare europeană.

Regimul de solvabilitate în cadrul pieţei europene a fost implementat şi dezvoltat prin intermediul celor trei directive de solvabilitate, ulterior Solvency I, şi, actualmente, proiectul Solvency II. Unul din cele mai determinante aspecte ale implementării Solvency II au fost şi sunt Studiile Cantitative de Impact (QIS), prin care se analizează impactul noilor prevederi asupra mediului societăţilor de asigurări, exprimate în unităţi valorice. Astfel, putem menţiona că în cadrul UE, noul regulament va intra în vigoare doar în momentul în care toţi subiecţii asupra cărora se răsfrâng prevederile acestuia, vor fi pregătiţi să-l implementeze (prognoza actuală – începând cu 2015).

În Ghidul cu privire la armonizarea legislaţiei Republicii Moldova în domeniul serviciilor financiare cu standardele UE, Dr. Andre Gonciarz menţionează că regimul de solvabilitate din Republica Moldova trebuie adaptat în două nivele, în dependenţă de nivelul societăţilor de asigurări, şi implementat într-o perioadă mai lungă.

Chiar dacă la momentul implementării Regulamentului, piaţa autohtonă de asigurări nu a fost pregătită, unicul instrument acceptabil de a redresa situaţia, este aplicarea măsurilor de perfecţionare a normelor şi de asistare a societăţilor în implementarea prevederilor Regulamentului.

Calculul ratei de solvabilitate pentru societăţile de asigurări din Republica Moldova, cade sub incidenţa regimului de solvabilitate, şi implică atât calcule pentru determinarea valorilor admise a activelor şi a obligaţiilor unei societăţi de asigurări care participă la formarea fondului asiguraţilor şi a fondului asigurătorului, cât şi efectuarea unor calcule pentru determinarea marjei minime de solvabilitate, marjei de solvabilitate disponibilă şi a ratei de solvabilitate.

O abordare mai detaliată privind criteriile de recunoaştere a activelor şi obligaţiilor unei societăţi de asigurări în scopul solvabilităţii, este prezentat în articolul „Recunoaşterea activelor şi obligaţiilor în scopul calculului solvabilităţii a companiilor de asigurări în Republica Moldova”.

Nivelul indicatorilor obţinuţi reflectă potenţialul companiei de a face faţă obligaţiilor asumate, cât şi nivelul de siguranţă pe care societatea îl oferă asiguraţilor şi partenerilor săi. Situaţia obţinută se raportează trimestrial Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (în continuare CNPF), în rapoartele specializate de solvabilitate. De asemenea, Regulamentul prevede obligaţia companiilor de asigurări de a prezenta, anexat la Forma A – Active, informaţii aferente tuturor activelor care formează fondul asiguraţilor sau fondul asigurătorului, și de a prezenta, la solicitarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, documentele confirmative a informațiilor prezentate.

Lucrarea dată prezintă o orientare practică al calculului solvabilităţii, bazată pe un model convenţional, a unei societăţi de asigurări din Republica Moldova. Calculul efectiv al solvabilității se realizează în cadrul unui document Excel, anexat la lucrarea dată, care poate fi utilizat pentru societățile de asigurări care practică asigurări generale sau asigurări de viaţă. Scopul principal este de a integra portofoliul de active şi obligaţii ale societăţii în modelul de calcul al solvabilităţii, prin formarea fondului asiguraţilor şi a fondului asigurătorului, de a calcula marja minimă și disponibilă de solvabilitate corespunzătoare volumului global şi genului de activitate al societăţii, şi, respectiv rata de solvabilitate. Diferenţa dintre modul de calcul al indicatorilor de solvabilitate pentru societăţile de asigurări, este condiţionată de calculul marjei minime de solvabilitate. Pentru societăţile de asigurări care practică simultan asigurări generale şi de viaţă, se vor calcul indicatori de solvabilitate separaţi, corespunzător fiecărui gen de activitate.

Documentul de calcul este organizat în 23 foi de lucru interdependente, împreună formând un sistem logic de prelucrare, organizare și prezentare a informațiilor analizate. Conținutul tuturor foilor de lucru este prevăzut în conformitate cu cerințele anexei 1 a Regulamentului, și pot servi ca suport de dezvăluire și raportare a informațiilor aferente activelor societăților de asigurări, prezentate anexat la rapoartele de solvabilitate.

Modelul este format din:
  1. Forme specializate de raportare de solvabilitate – servesc ca suport de generare și prezentare a rapoartelor specializate de solvabilitate, care se prezintă trimestrial la CNPF;
  2. Forme generalizatoare – reprezintă surse de analiză a modului de participare la calcului solvabilității a întregului portofoliu de active;
  3. Forme de calcul – registre de calcul a valorii recunoscute/nerecunoscute a anumitor categorii de active. În aceste registre, întocmite pentru fiecare categorie de active separat, se urmărește:
    • calculul plafoanelor individuale şi de ansamblu pentru determinarea valorii admise în fondul asiguraților, calculul valorii admise în fondul asiguratorului și calcul valorii activelor neadmise la calcul solvabilității; 
    • prezentare situaţiei bilanţiere generale pentru categoria dată de active, cu delimitarea unor tipuri de active pentru care sunt abordări specifice în cadrul Regulamentului
    • prezentarea calculelor valorii recunoscute în scopul solvabilităţii. 
  4. Forme de acumulare – în ele se prezintă informaţii detaliate aferente activelor tratate.
Organizarea structurii documentului se bazează pe formule, care nu au doar destinația de a efectua calcule în cadrul foilor de lucru, dar și de a asigura completarea automatizată a formelor generalizatoare și a rapoartelor specializate, în baza indicatorilor obținuți în cadrul documentului. Prelucrarea documentului de către utilizatori este limitată la:
  • în cadrul foilor de lucru - la câmpurile care necesită nemijlocit o completare manuală, acestea fiind evidențiate cu culoarea verde;
  • în cadrul registrelor de acumulare a informațiilor – completarea unor câmpuri este limitată doar la anumite posibilități.
Calculul solvabilității companiilor de asigurări autohtone poate fi structurat în modul următor:
  1. Calculul valorii activelor admise la acoperirea rezervelor tehnice, a marjei minime de solvabilitate şi a fondului asigurătorului; 
  2. Calculul obligaţiilor care formează fondul asiguraţilor şi fondul asigurătorului; 
  3. Calculul marjei de solvabilitate minime; 
  4. Calculul ratei de solvabilitate.
Pentru inițierea lucrărilor de prelucrare a informației în scopul solvabilității, este necesar de a se completa „Foaia de titlu”, pentru introducerea datelor generale despre societatea de asigurări, perioada de raportare și persoana responsabilă în cadrul societății pentru întocmirea și prezentarea rapoartelor specializate de solvabilitate. Informația dată conține referințe în toate foile de lucru din document.

Calculul valorii activelor admise la acoperirea rezervelor tehnice, a marjei minime de solvabilitate şi a fondului asigurătorului


Activele şi obligaţiile caracterizează situaţia financiară a unei societăţi de asigurări prin prisma bilanţului contabil. Descrierea recunoaşterii activelor unei societăţi de asigurări porneşte de la valoarea la care este recunoscut fiecare activ în bilanţul contabil, care ulterior poate fi aplicată unor condiţii specifice categoriilor de active, în scopul determinării valorii activelor recunoscute în scopul solvabilităţii. Astfel, un pas premergător calculului valorii activelor și obligațiilor în scopul solvabilității constituie transpunerea posturilor din bilanțul contabil în Registrele „Total Activ” și „Registrul Obligațiilor” (Anexa 1 şi Anexa 2). Această acțiune va determina completarea simultană a Tabelelor generalizatoare a conturilor de evidență a activelor din cadrul Foilor de lucru, destinate de a genera o analiză simplificată a activelor dintr-o anumită categorie care participă la calculul solvabilității.

Elementul determinant al calculului valorii activelor cu care participă la formarea fondului asigurătorului este plafonul global. Acesta este necesar pentru a stabili nivelul plafonului individual și de ansamblu pentru fiecare categorie de active, admise să reprezinte fondul asiguraților. Conform prevederilor Regulamentului, indicatorul dat se determină conform următoarei relaţii:
Relația 1 
Plafonul Global = Rezerve tehnice brute - Cota reasigurătorului în rezervele tehnice brute + Marja de Solvabilitate Minimă

Pentru a putea expune mai clar modul de recunoaştere a activelor companiei în scopul solvabilităţii, se va anticipa calculul nivelului plafonului global (Anexa 3). Indicatorii necesari determinării plafonului global sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:
Tabelul 1
Calculul plafonului global al societăţii

Denumirea indicatorului

Valoarea, lei

1

Rezervele tehnice brute

13 880 000

2

Cota reasigurătorului în rezervele tehnice brute

1 440 000

3

Marja de solvabilitate minimă

15 000 000

Plafonul global (1-2+3)

27 440 000

Surse: Elaborat de autori

Nivelul obţinut al acestui indicator reprezintă valoarea globală a afacerii societăţii de asigurări, în dependenţă de care se va determina valoarea activelor admise să acopere rezervele tehnice și marja de solvabilitate minimă.

Valoarea finală a indicatorilor calculați în foile de lucru, pentru toate activele dintr-o anumită categorie, sunt preluați în cadrul registrelor generalizatoare „Recunoașterea activelor” și „Active neadmise și limitate la solvabilitate”, și în unele cazuri – în formele de raportare. La finisarea dezvăluirii informațiilor aferente unui anumit tip de active, este necesar a se verifica modul cum valoarea acestora a fost repartizată în cadrul formelor generalizatoare ale calcului solvabilității și în formele de raportare (Anexa 8 și Anexa 9).

Activele nemateriale

Conform prevederilor Regulamentului, activele nemateriale sunt recunoscute la valoarea zero pentru calculul solvabilităţii, cu excepţia programelor soft, care sunt admise a participa la formarea fondului asigurătorului în mărimea valorii recunoscute.
Foaia de calcul 1


Informațiile aferente fiecărui activ din cadrul programelor soft, și anume denumirea, contul sintetic de evidență, anul de achiziție, valoarea de intrare, amortizarea acumulată aferentă fiecărui activ, sunt prezentate în Registrul de evidenţă a programelor soft (Foaia de calcul 1), care servesc ca sursă atât pentru identificarea activelor cât şi pentru determinarea valorii activelor recunoscute în calculul solvabilității.

Valoarea recunoscută a programelor soft se determină conform ajustărilor prevăzute de Regulament reieșind din anului calendaristic efectiv de procurare. Valoarea finală obţinută pentru toate activele care satisfac cerinţele normative, se admite a participa în fondul asigurătorului. Valoarea altor active nemateriale, cât şi amortizarea calculată a acestora nu sunt recunoscute la calculul solvabilităţii.

Din calculele prezentate (Foaia de calcul 1), rezultă că sunt recunoscute în scopul solvabilităţii programe soft în mărime de 14 500 lei (total, col.7), iar valoarea activelor din această categorie, neadmise la calculul solvabilităţii constituie 45.900,00 lei (total, col.8). Valoarea celorlalte active nemateriale şi a amortizării acestora, în mărime respectiv de 6 557,31 lei (Anexa 8, col.2 rd.1) şi (34 957,31) lei (Anexa 8, col.2 rd.3), nu participă la calculul solvabilităţii (Anexa 8 şi Anexa 9).

Activele materiale pe termen lung

Reglementările de solvabilitate aferente activelor materiale pe termen lung se răsfrâng în mod diferit asupra anumitor categorii de active din această clasă. Astfel, sub incidenţa prevederilor Regulamentului cad următoarele active:

Reglementările de solvabilitate aferente activelor materiale pe termen lung se răsfrâng în mod diferit asupra anumitor categorii de active din această clasă. Astfel, sub incidenţa prevederilor Regulamentului cad următoarele active:
  • Clădirile şi terenurile; 
  • Calculatoarele şi echipamentul electronic; 
  • Mobila şi obiectele de inventar. 

Alte active materiale pe termen lung, cu excepţia celor menţionate mai sus, nu sunt tratate în mod direct de prevederile Regulamentului, fapt ce determină ca valoarea acestora să fie atribuită fondului asigurătorului.

Clădirile şi terenurile

Conform Regulamentului, compania poate acoperi o parte din rezervele tehnice şi din alte obligaţii ale acesteia, cu valoarea clădirilor şi terenurilor de care dispune. Suplimentar, în contextul Regulamentului, clădirile şi terenurile care se află suficient de aproape unele de altele sunt considerate a fi un singur activ, pe când în evidenţa contabilă acestea sunt evaluate ca active separate.
Foaia de calcul 2

În Registrul de evidenţă a terenurilor, clădirilor şi a clădirilor cu terenuri (Foaia de calcul 2) sunt dezvăluite informaţiile aferente acestor tipuri de active din cadrul companiei. Acestea prevăd indicarea denumirii, contul sintetic de evidență, dacă cade sau nu sub incidența art. 34 al Legii cu privire la asigurări, locul amplasării, numărul cadastral, categoria, valoarea de intrare și uzura acumulată.

Calculul valorii admise a terenurilor, clădirilor şi a clădirilor cu terenuri este limitată de doi factori:
  • dacă activul cade sub incidenţa art. 34 al Legii cu privire la asigurări, valoarea acestuia nu poate acoperi obligaţiile din contractele de asigurare, şi se atribuie în mărime totală fondului asigurătorului; 
  • dacă valoarea unui activ depăşeşte plafonul individual calculat, atunci, acest activ participă la formarea fondului asiguraţilor în limita plafonului individual, iar valoarea acestuia care depăşeşte acest plafon se atribuie fondului asigurătorului. De asemenea, concomitent se urmăreşte ca valoarea admisă în fondul asiguraţilor a activelor analizate anterior, să nu depăşească plafonul calculat pentru ansamblul de active din categoria dată. Diferenţa care survine participă la fondul asigurătorului.
La situația societății, un activ din categoria dată poate participa la formarea fondului asiguraţilor în limita a 2 744 000 lei, iar valoarea admisă în acest fond pentru toate activele din această grupă nu poate depăşi 10 976 000 lei (tabelul din partea superioară a Foii de calcul 2).

Astfel, din totalul clădirilor şi terenurilor deţinute de Societate, în valoare de 19 600 000 lei (total col.9), 6 688 000 lei participă la formarea fondului asiguraţilor (total col.10) şi 12 912 000 lei la formarea fondului asigurătorului (total col.11).

Calculatoare şi echipament electronic

Abordările Regulamentului aferente calculatoarelor şi echipamentului electronic sunt similare programelor soft, din componenţa activelor nemateriale. Pentru calculul valorii acestora în scopul solvabilității, este necesar prezentarea detaliilor aferente fiecărui activ din această categorie în cadrul Registrului de evidență a calculatoarelor și a echipamentului electronic (denumirea, contul contabil de evidență, categoria, anul de achiziție, valoarea de intrare și uzura acumulată).
Foaia de calcul 3

La determinarea valorii activelor care participă în fondul asigurătorului, se aplică aceleaşi principii de recunoaştere ca şi în cazul programelor soft, şi anume:
  • se aplică coeficienţii de corectare la valoarea costului fiecărui activ, în dependenţă de anul de achiziţie; 
  • suma valorilor recunoscute a fiecărui activ care formează fondul asigurătorului participă la acoperirea obligaţiilor societăţii, cu excepţia obligaţiilor contractuale; 
  • diferenţa dintre valoarea de bilanţ a activelor din această categorie şi valoarea admisă la formarea fondului asigurătorului, nu participă la calculul solvabilităţii.
Analizând datele prezentate (Foaia de calcul 3), deducem că din valoarea calculatoarelor şi a echipamentului electronic:
  • 961 942,88 lei participă în fondul asigurătorului (total col.8);
  • 856 282,57 lei din valoarea costului ajustată cu uzura acumulată nu sunt recunoscute în scopul solvabilităţii (total col.9).

Mobila şi obiectele de inventar

Reglementările aferente activelor care fac parte din categoria dată prevăd imposibilitatea acestora de a participa la acoperirea obligaţiilor societăţii.
Foaia de calcul 4


Acumularea informaţiilor referitor la fiecare activ recunoscut în evidenţa financiară ca mobilă (denumirea, contul contabil de evidență, valoarea de intrare și uzura cumulată) se efectuează în Registrul de evidenţă a mobilierului (Foaia de calcul 4).

Astfel, menţionăm că din cadrul activelor materiale pe termen lung mobila şi obiectele de inventar, respectiv în valoare de 73 533,67 lei (total col.5) şi 10 000,00 lei (Anexa 1 col.2 rd.7), nu sunt recunoscute în scopul solvabilităţii (Anexa 1 şi Anexa 9).

Activele financiare

Din componenţa activelor financiare, activele care au abordări specifice sunt valorile mobiliare cât şi depozitele şi investiţiile în instituţii financiare licenţiate de BNM.

Valorile mobiliare

Investiţiile societăţilor de asigurări în valori mobiliare sunt grupate în patru categorii, fapt ce influenţează valoarea cu care sunt recunoscute în fondul asiguraţilor. Determinarea atribuirii activelor unei anumite categorii de valori mobiliare, se efectuează reieșind din informațiile prezentate în Registrul de evidență a valorilor mobiliare (denumirea, contul sintetic de evidență a activelor, dacă acesta cade sau nu sub incidența art. 34 al Legii cu privire la asigurări, emitentul, IDNO al emitentului, categoria, termenul de deținere, valoarea de bilanț).
Foaia de calcul 5 

Determinarea valorii activelor în scopul solvabilității, verifică concomitent trei condiţii, şi anume:
  • activele arestate sau confiscate la bugetul de stat sau la cel local şi servesc obiect al contractelor de gaj, sursă de plată a obligaţiilor asumate prin garanţii bancare, mijloc de acoperire a altor obligaţii faţă de creditori sau faţă de stat (art. 34 al Legii cu privire la asigurări) nu participă în fondul asiguraților, ci contribuie la formarea fondului asigurătorului; 
  • valoarea activelor aceluiaşi emitent, nu pot depăşi pragul individual, stabilit şi calculat pentru fiecare categorie de valori mobiliare (tabelul din partea superioară a Foii de calcul 5); 
  • valoarea admisă a activelor calculată cumulativ, nu poate depăşi pragul calculat pe ansamblul activelor pentru fiecare categorie de valori mobiliare (tabelul din partea superioară a Foii de calcul 5).
Foaia de calcul 6 
Tabel de calcul a valorii activelor mobiliare, cu care participă în fondurile de solvabilitate


Calculul valorii activelor, prezentate în Registrul valorilor mobiliare, admise la formarea fondului asiguraţilor este prezentat în Foaia de calcul 6, cu structurarea activelor în dependenţă de categoria valorilor mobiliare la care se atribuie.

Rezultatul calculelor aferente valorilor mobiliare în scopul solvabilității este prezentat mai jos:
Tabelul 2 

Sinteza calculelor în scopul solvabilității a valorilor mobiliare



Categoria valorilor mobiliare

Valoarea admisă în fondul asiguraților


Valoarea admisă în fondul asigurătorului

Sursa (Foaia de calcul 6)

1

Valorile mobiliare emise de către Guvernul Republicii Moldova sau de  altă autoritate de stat

2 200 000

-

total, col.1/5

2

Valorile mobiliare emise de Guvernul, Banca Centrală ale oricărui alt stat, sau de o organizaţie financiară internaţională

800 000

-

total, col.2/6

3

Valorile mobiliare corporative tranzacţionate pe o piaţă reglementată (bursă) a Republicii Moldova

1 500 000

-

total, col.3/7

4

Valorile mobiliare corporative care nu sînt tranzacţionate pe o piaţă reglementată (bursă) a Republicii Moldova

500 000

2 000 000

total, col.4/8

Total

5 000 000

2 000 000

 

Surse: Elaborat de autori

Depozite şi investiţii în instituţii financiare licenţiate de BNM

Depozitele unei societăţi de asigurare pot participa atât la acoperirea rezervelor tehnice, cât şi la acoperirea celorlalte obligaţii ale societăţii. Principiile care stau la baza determinării valorii cu care acestea participă în fondurile asiguraţilor şi în fondul asigurătorului sunt asemănătoare celor ale valorilor mobiliare.

În Registrul de evidenţă al depozitelor (Foaia de calcul 7) se dezvăluie informațiile aferente fiecărui activ din această categorie, și anume, dacă acesta cade sau nu sub incidența art. 34 al Legii cu privire la asigurări, contul sintetic de evidență a activelor, valuta, contractul de depozit, perioada de valabilitate, instituția în care sunt depuse activele, și soldul la data raportării.

Valoarea activelor care pot participa în fondul asiguraţilor, se calculează pentru depozitele deţinute în aceeaşi instituţie financiară în limita pragului individual (tabelul din partea superioară a Foii de calcul 7). Concomitent se verifică condiţia de a nu depăşi pragul pe ansamblul activelor din această categorie (tabelul din partea superioară a Foii de calcul 7). Diferența dintre valoarea de bilanț și valoarea admisă în fondul asiguraților se atribuie fondului asigurătorului.
Foaia de calcul 7


Astfel, din total depozite prezentate în Foaia de calcul 8 în valoare de 19 000 000 lei (total, col.8), în fondul asiguraţilor au fost admise 10 976 000 lei (total, col.9), şi în fondul asigurătorului - 8 024 000 lei (total, col.10).
Foaia de calcul 8 
Tabel de calcul a valorii depozitelor, cu care participă în fondurile de solvabilitate

Creanţele pe termen lung, reflectate în bilanţul contabil în componenţa activelor financiare, vor fi tratate în paragraful 1.5 „Creanţele”.

Alte active financiare, care nu au fost tratate anterior, se atribuie fondului asigurătorului, valoarea cărora se calculează ca diferenţă dintre soldul indicat în bilanţ aferent conturilor de evidenţă a activelor financiare şi valoarea activelor din această categorie cărora le sunt atribuite abordări specifice.

Stocurile de mărfuri şi materiale

Unele active din componenţa stocurilor de mărfuri şi materiale pot participa la acoperirea obligaţiilor societăţii cu excepţia rezervelor tehnice, iar altele nu sunt permise a participa la calculul solvabilităţii.

Din prima categorie fac parte obiectele de mică valoare şi scurtă durată, exclusiv obiectele de inventar, şi mărfurile. Obiectele de inventar din componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, şi materialele nu sunt recunoscute a participa la calculul solvabilităţii.

Astfel, din componenţa stocurilor de mărfuri şi materiale (Anexa 1, Anexa 8 şi Anexa 9):
  • materialele în valoare de 30 000 lei nu sunt recunoscute în scopul solvabilităţii (Anexa 1, col.2, rd.21); 
  • obiectele de mică valoare şi scurtă durată participă la formarea fondului asigurătorului în mărime de 15 000 lei, (Anexa 1, col.2, rd.22-rd.23); 
  • obiecte de inventar în valoare de 5 000 lei nu sunt recunoscute la solvabilitate, (Anexa 1, col.2, rd.23); 
  • mărfurile participă în fondul asigurătorului în mărime de 100 000 lei, (Anexa 1, col.2, rd.24).

Creanţele

Creanţele sunt o categorie specială de active, întrucât valoare acestora poate participa sau poate fi exclusă de la formarea fondurilor de solvabilitate. Clasificaţia creanţelor prevăzută de Regulament, reprezintă factorul determinant al calculului valorii admise a activelor în scopul solvabilităţii, şi anume:
  • creanţe aferente primelor subscrise; 
  • creanţe de la reasigurători; 
  • avansuri acordate; 
  • creanţe şi avansuri irecuperabile, avansuri acordate personalului; 
  • alte creanţe. 
Primele patru tipuri de creanţe au abordări concrete în cadrul Regulamentului aferente recunoaşterii acestora. Pentru celelalte creanţe din bilanţul Societăţii nu este prevăzut modul de recunoaştere în cadrul fondurilor, nici nu sunt specificate în lista de active care nu sunt recunoscute la calculul solvabilităţii. Acest fapt determină a presupune că activele date sunt recunoscute a participa la formarea fondului asigurătorului.

Creanţele aferente primelor subscrise

Creanţele aferente primelor subscrise pot fi considerate active specifice ce participă la calculul solvabilităţii, reieşind din particularităţile acordate acestora de către abordările Regulamentului. În Registrul de evidenţă a creanţelor aferente primelor subscrise trebuie specificate creanţele aferente fiecărui debitor pe fiecare contract de asigurare și tranșa de plată în parte, pentru a satisface cerinţele de admitere în fonduri. Suplimentar, se indică dacă acestea cad sau nu sub incidenţa art. 34 al Legii cu privire la asigurări, contractul de asigurare, data scadenței și valoarea creanței.
Foaia de calcul 9

Valoarea recunoscută a activelor care participă la formarea fondului asiguraților se determină în limita plafonului individual și de ansamblu calculată pentru creanțele deținute de fiecare debitor și pe total, în partea superioară a Foii de calcul 9. Diferența dintre valoarea de bilanț a creanțelor aferente primelor subscrise, valoarea admisă în fondul asiguraților și valoarea nerecunoscută în scopul solvabilității se atribuie fondului asiguraților.
Foaia de calcul 10
Tabel de calcul a valorii creanțelor aferente primelor subscrise, cu care participă în fondurile de solvabilitate


Din datele prezentate în Registrul de evidenţă a creanţelor aferente primelor subscrise (Foaia de calcul 9 şi Foaia de calcul 10), observăm că:
  • nu sunt admise la calculul solvabilităţii creanţe cu scadenţă mai mare de 60 de zile, în valoare de 245 000 lei (Foaia de calcul 10, total, col.1); 
  • sunt admise a participa la formarea fondului asiguraţilor creanţe în mărime de 2 613 000 lei, (Foaia de calcul 10, total, col.4); 
  • participă la formarea fondului asigurătorului creanţe în mărime de 130 000 lei, (Foaia de calcul 10, total, col.5).

Creanţele de la reasigurători

Regulamentul menţionează că creanţele de la reasigurători sunt recunoscute în scopul solvabilităţii în măsura în care acestea, la data raportării, au un termen de scadenţă nu mai mare de 90 de zile. Valoarea recunoscută a acestora participă la formarea fondului asigurătorului.

Foaia de calcul 11

În Registrul de evidenţă a creanţelor de la reasigurători, sunt prezentate informaţiile aferente activelor din categoria respectivă (debitorul, contul sintetic de evidență, nr. contractului, data scadenței, și valoarea creanței), în baza cărora se determină dacă activele participă sau nu la calculul solvabilităţii.

Din componenţa creanţelor reasigurătorilor deţinute de către Societate (Foaia de calcul 11), valoarea activelor admise a participa la fondul asigurătorului constituie 1 000 000 lei (total col.6), iar valoarea celor excluse de la calculul solvabilităţii este în mărime de 500 000 lei (total col.7).

Avansuri acordate

Prevederile Regulamentului aferente avansurilor acordate sunt similare creanţelor de la reasigurători, şi anume, sunt admise în fondul asigurătorului doar acele active care, la data raportării, nu au un termen de acordare mai mare de 90 de zile. Deoarece aceste active participă la calculul solvabilităţii, societatea este obligată să prezente informaţii detaliate aferente fiecărui activ din această categorie (debitorul, contul contabil de evidență, IDNO al debitorului, data acordării avansului, și valoarea avansului).

Foaia de calcul 12

Din cadrul avansurilor acordate (Foaia de calcul 12), 28 200 lei au fost admise a participa la formarea fondului asigurătorului (total col.6), iar 39 200 lei nu au fost recunoscute în scopul solvabilităţii (total col.7).

Creanţe şi avansuri irecuperabile, avansuri acordate personalului

Activele din categoria avansurilor şi a creanţelor irecuperabile nu sunt recunoscute în scopul solvabilităţii. Determinarea valorii acestora se efectuează de către departamentul contabilitate, indicând rezultatul obţinut în Registrul de evidenţă a activelor neadmise la calculul solvabilităţii (Foaia de calcul 14), în spaţiile corespunzătoare tipului acestora.

Evidenţa contabilă a avansurilor acordate personalului este organizată în cadrul creanţelor pe termen scurt ale personalului. Aceste active sunt recunoscute în baza contractului individuale de muncă. La această categorie se atribuie şi creanţele aferente contribuţiilor individuale de asigurări sociale spre reţinere din salariu și creanțele ale titularilor de avans. Valoarea totală a activelor se indică în Registrul „Total Active” (Anexa 1), care ulterior este inclusă în componenţa activelor limitate şi neadmise la calculul solvabilităţii (Anexa 9).

Societatea nu deţine creanţe şi avansuri irecuperabile, iar valoarea avansurilor acordate personalului în mărime de 150 000 lei (Anexa 1, col.2, rd.32) au fost excluse din calculul solvabilităţii.

Mijloace băneşti şi alte active similare lor


Activele din componenţa mijloacelor băneşti se împart în două categorii:
  • Mijloace băneşti în casierie şi conturi curente; 
  • Active similare mijloacelor băneşti. 
Activele din această categorie, conform prevederilor Regulamentului, pot participa atât la formarea fondului asiguraţilor şi fondului asigurătorului, sau pot fi excluse de la calculul solvabilităţii.

Sunt recunoscute la calculul solvabilităţii, mijloacele băneşti nelegate, care pot servi ca mijloc de acoperire a obligaţiilor societăţii.

Mijloacele băneşti legate reprezintă mijloace băneşti care aparţin întreprinderii, dar care nu pot fi utilizate din anumite cauze (conturi sechestrate şi blocate, solduri de compensare a mijloacelor băneşti pe conturile întreprinderii sub formă de gaj garantat de creditul bancar). Acestea pot fi delimitate în:
  • active care nu pot acoperi nici o obligaţie, 
  • active legate de garantarea anumitor obligaţii ale Societăţii. 
Astfel, mijloacele băneşti nelegate, pot participa în limita plafonului prevăzut de Regulament, atât pentru disponibilităţile în casierie cât şi pentru cele din conturile curente. Diferenţa dintre valoarea de bilanț a acestor active şi cea admisă la acoperirea rezervelor tehnice participă la formarea fondului asigurătorului. Suplimentar sunt incluse mijloace băneşti ce garantează anumite obligaţii.
Foaia de calcul 13

Mijloacele băneşti sechestrate sau blocate, sunt excluse din calculul solvabilităţii.

Conform rezultatelor calculelor valorii activelor date în scopul solvabilității reiese că 3 520 000 lei (Foaia de calcul 13, total, col.2) au fost admise în fondul asiguraților, pe când în fondul asigurătorului nefiind alocate anumite active din această categorie.

Activele similare mijloacelor băneşti sunt admise în valoare totală la formarea fondului asigurătorului, în mărimea valorii recunoscute.

Alte active


Din cadrul altor active fac parte activele bilanţului contabil al societăţii de asigurări ce nu au fost tratate anterior în scopul determinării valorii admise recunoscută în scopul solvabilităţii.

În cadrul acestei categorii, pot fi menţionate:
  • cheltuieli reportate şi de achiziţie, şi partea de profit şi/sau rezerve, altele decât cele tehnice, spre alocare ale asigurătorului (reasiguratorului) şi orice active fictive altele decât cheltuielile anticipate; 
  • cota reasigurătorului în rezervele tehnice brute; 
  • alte active. 
Activele date pot participa în fondul asiguraţilor, la acoperirea obligaţiilor societăţii cu excepţia rezervelor tehnice, iar unele nu sunt recunoscute în scopul solvabilităţii.

Cheltuieli reportate şi de achiziţie, şi partea de profit şi/sau rezerve, altele decât cele tehnice, spre alocare ale asigurătorului (reasiguratorului) şi orice active fictive altele decât cheltuielile anticipate


Conform prevederilor Regulamentului, cheltuielile reportate şi de achiziţie fac parte din activele neadmise la calculul solvabilităţii. Valoarea de bilanţ a acestora este inclusă în Registrul activelor neadmise (Foaia de calcul 14), care ulterior sunt prezentate în registrul generalizator al activelor limitate şi neadmise la solvabilitate (Anexa 9).

La data raportării, Societatea nu dispune de cheltuieli de achiziţii.

Foaia de calcul 14

Partea de profit şi/sau rezerve, altele decât cele tehnice, spre alocare ale asigurătorului (reasiguratorului) şi orice active fictive altele decât cheltuielile anticipate, de asemenea, nu sunt admise la calculul solvabilităţii, cu toate că în bilanţului societăţilor de asigurări nu sunt prevăzuţi asemenea indicatori şi SNC nu definesc noţiunile date.

Cota reasigurătorului în rezervele tehnice brute


Politica de reasigurare a unei societăţi de asigurări are scopul de a reduce partea de responsabilitate pentru portofoliul de riscuri preluate în asigurare, prin predarea unei părţi din risc unui reasigurător. Partea de risc asumată de reasigurător este recunoscută şi evaluată ca cota reasigurătorului în rezervele tehnice brute şi participă la formarea fondului asiguraţilor.

Societatea dispune de active din această categorie în mărime de 1 440 000 lei (Anexa 1, col.2, rd.20).

Alte active


Activele din cadrul bilanţului societăţii de asigurări, care nu au fost abordate anterior din prisma Regulamentul privind marjele de solvabilitate şi coeficientul de lichiditate ale asigurătorilor (reasiguratorilor), participă la formarea fondului asigurătorului.

Prin urmare, concluzionăm că din totalul activelor deţinute de către Societate la data raportării, în mărime de 62 979 400 lei (Anexa 8, total, col.2):
  • Au fost admise să formeze fondul asiguraţilor active în valoare de 30 237 000 lei (Anexa 8, total, col.3, Anexa 3);
  • Au fost admise să formeze fondul asigurătorului active în valoare de 29 533 263 lei (Anexa 8, total, col.4, Anexa 3);
  • Au fost recunoscute la valoarea zero în scopul solvabilităţii active în valoare de 3 209 137 lei (Anexa 8, total, col.5 şi Anexa 9).

Recunoaşterea obligaţiilor


Obligaţiile unei societăţi de asigurări reprezintă portofoliul de angajamente asumate de către societate faţă de părţi terţe. Acestea se clasifică în două categorii:
  • rezervele tehnice brute care reprezintă obligaţiile societăţii aferente riscurilor preluate în asigurare. Acestea constituie cea mai semnificativă parte a obligaţiilor din cadrul bilanţului societăţii, şi unul din principalele obiective ale organelor de reglementare.
  • celelalte obligaţii ale societăţii, exceptând rezervele tehnice – care sunt obiectul altor parteneriate ale societăţii, în afara activităţii de subscriere a contractelor de asigurare.
Obligaţiile sunt recunoscute în cadrul capitolelor 4 şi 5 din bilanţul contabil şi participă în mărime totală la calculul solvabilităţii. Informaţia de bază aferentă obligaţiilor societăţii de asigurări este prezentată în Registrul Obligaţiilor (Anexa 2). Acest registru este sursa de bază a formării Formei O-Obligaţii (Anexa 4), întrucât, în cadrul acestuia se determină tipul de obligaţii la care se atribuie fiecare postură, având la bază informaţia preluată din bilanţul contabil al societăţii.

Astfel, analizând Forma O-Obligaţii (Anexa 2) a Societăţii, putem menţiona că rezervele tehnice ale companiei constituie în 13 880 000 lei ce formează la rândul lor Fondul asiguraţilor. Mărimea Rezervei Primei Necâştigate este de 10 000 000 lei, Rezerva de daune declarate dar nesoluţionate şi Rezerva de daune neavizate respectiv în valoare de 2 000 000 şi 1 880 000 lei. Alte obligaţii ale companiei constituie 26 430 000 lei, formând Fondul asigurătorului.

Calculul marjei de solvabilitate minime


Conform prevederilor Regulamentului, marja de solvabilitate minimă reprezintă nivelul fondurilor proprii pe care asigurătorul (reasigurătorul) este obligat să-l deţină şi să-l menţină în permanenţă. Mărimea marjei de solvabilitate minime nu poate fi mai mică decât mărimea capitalului social minim stabilit prin lege.

Modul de calcul a marjei minime de solvabilitate pentru asigurările de viaţă diferă de calculul indicatorilor pentru societăţile care practică asigurări generale.

Marja de solvabilitate minimă calculată pentru asigurări generale


Marja de solvabilitate minimă, pentru companiile de asigurări care practică asigurări generale, se calculează conform instrucţiunilor Regulamentului în Forma MSM_G (Anexa 5).

Marja de solvabilitate minimă se calculează ca valoare maximă dintre marja de solvabilitate minimă calculată în baza primelor, marja de solvabilitate minimă calculată în baza daunelor apărute şi capitalul social minim.

Foaia de calcul 15

Marja de solvabilitate minimă calculată în baza primelor subscrise în ultimele 12 luni, se apreciază pentru fiecare tip de asigurare, şi constituie valoarea maximă dintre primele brute subscrise ajustate cu un coeficient de corectare şi primele nete subscrise, la care, ulterior se aplică cota de 20%. Primele brute reprezintă suma dintre primele brute subscrise din asigurarea directă şi primele primite în reasigurare. Primele nete se calculează reieşind de la primele brute minus primele transmise în reasigurare. Coeficienţii de corectare sunt prezentaţi în anexele de calcul a marjei minime de solvabilitate ale Regulamentului.

Marja de solvabilitate minimă calculată în baza daunelor apărute în ultimele 12 luni, se calculează ca valoare maximă dintre daunele apărute brute aferente fiecărui tip de asigurare ajustate cu un coeficient de corectare şi daunele apărute nete corespunzătoare, la care, ulterior se aplică cota de 30%. Daunele apărute brute se calculează ca sumă dintre daunele plătite pe riscurile din asigurarea directă şi pentru riscurile primite în reasigurare, plus modificarea rezervelor de daune nesoluţionate. Daunele apărute nete sunt determinate ca diferenţă dintre daunele apărute brute, cota reasigurătorului în daune pe riscuri transmise în reasigurare şi modificarea cotei reasigurătorului în rezervele de daune brute.

Capitalul social minim se consideră a fi cel reglementat de Legea cu privire la asigurări.

Informaţiile necesare calculului marjei de solvabilitate sunt prezentate în Foaia de calcul 15. Astfel, pentru societate analizată, marja minimă de solvabilitate constituie 15 000 000 lei (Anexa 5, col.8, rd.20). Această valoare reprezintă valoarea minimă a activelor libere de obligaţii de care trebuie să dispună compania pentru a-şi putea continua activitatea.

Marja de solvabilitate minimă calculată pentru asigurări de viaţă


Companiile de asigurări de viaţă calculează marja de solvabilitate minimă ca cea mai mare valoare dintre marja de solvabilitate 1 (MSM_1) şi capitalul social minim. Ca şi în cazul companiilor de asigurări generale, capitalul social minim este reglementat de către Legea cu privire la asigurări. MSM_1 este un indicator ce reprezintă suma produsului dintre rezervele matematice după cedările în reasigurare, rata 1 şi factorul 1; şi produsul dintre suma la risc după cedările în reasigurare, rata 2 şi factorul 2. Rata 1 se calculează ca maxim dintre 0.85 (85%) şi raportul dintre rezervele matematice după deducerea cedărilor în reasigurare şi rezervele matematice brute. Rata 2 reprezintă valoarea maximă dintre 0.5 (50%) şi raportul dintre suma la risc reţinută ca obligaţie după cedările în reasigurare şi suma la risc brută. Factorul 1 şi 2 sunt indicatori indicaţi în tabelul ajutător la Forma MSM_V anexată la Regulament.

Calculele marjei de solvabilitate minime pentru societățile de asigurări care practică asigurări de viață, se efectuează în Forma MSM_V (Anexa 6), reieșind din informațiile prezentate în forma de acumulare a surselor de informații pentru calculul MSM_V (Foaia de calcul 16). Rezultatele obținute indică un nivel al marjei de solvabilitate pentru asigurările de viață în mărime de 22 500 000 lei (Anexa 6, rd.29, col.11).

Foaia de calcul 16

Calculul ratei de solvabilitate


Calculul ratei de solvabilitate este prezentat în Forma MSD RS (Anexa 7), care este o formă de generalizare a indicatorilor de solvabilitate obţinuţi anterior din Forma A – Active (Anexa 3), O – Obligaţii (Anexa 4), şi MSM (Anexa 5 şi Anexa 6).

La determinarea ratei de solvabilitate, participă doi indicatori şi anume:
  • Marja de solvabilitate disponibilă – care reprezintă suma cu care valoarea activelor depăşeşte valoarea obligaţiilor şi constituie nivelul fondurilor proprii ale asigurătorului (reasigurătorului). De asemenea aceasta reprezintă valoarea activelor companiei libere de obligaţii. Marja de solvabilitate disponibilă se calculează ca sumă dintre următorii indicatori:
    • Surplus în fondul asiguraţilor – calculat ca diferenţă dintre activele admise în fondul asiguraţilor şi rezervele tehnice de asigurare.
    • Surplus în fondul asigurătorului - calculat ca diferenţă dintre activele admise în fondul asigurătorului şi obligaţiile aferente fondului asigurătorului.
  • Marja de solvabilitate minimă
La situaţia prezentată de Societate, s-a calculat o rată de solvabilitate în mărime de 129,74% pentru asigurări generale (Anexa 7, rd.9, col.2), adică cu 4,74% mai mult decât nivelul minim cerut de Regulament (minim 125%).

Conform art. 12 şi 13 a Regulamentului, companiile de asigurări sunt obligate, până la data de 30 iunie 2012, să menţină în permanenţă rata de solvabilitate la un nivel nu mai mic de 100%, iar după această dată, societățile de asigurări generale și de viață trebuie să mențină un nivel nu mai mic de respectiv 125% și 110%. De asemenea, societățile trebuie să calculeze şi să monitorizeze lunar marja de solvabilitate minimă şi marja de solvabilitate disponibilă.

În practica țărilor europene este stabilit că, societățile de asigurări generale cu nivelul normativ al ratei de solvabilitate, situat:
  • până la 70% - sunt problematice și sunt supuse unor măsuri de implicare directă din partea organelor de supraveghere pentru remedierea situației create; 
  • între 70% și 100% - cad sub un regim intensiv de supraveghere și sunt puse în situația de a elabora un complex de măsuri proprii pentru stabilizarea nivelului de solvabilitate; 
  • între 100% și 125% - cad sub incidența prevederilor regimului standard de control a organelor de supraveghere în scopul creșterii și menținerii nivelului marjei de solvabilitate cerut; 
  • între 125% și 150% - dețin un nivel suficient al capitalului disponibil, dar trebuie să continue măsurile de menținere a nivelului optimal al marjei de solvabilitate; 
  • peste 150% - au un nivel ridicat de solvabilitate, și nu necesită intervenții speciale sau monitorizări din partea organelor de supraveghere.
Din considerentele că regimul de solvabilitate devine unul din cele mai semnificative instrumente de reglementare a pieţei asigurărilor, atât în UE cât şi în Republica Moldova, este necesar ca modul de calcul al indicatorilor de bază să fie cât mai transparent, întrucât acesta facilitează procesul de supraveghere a pieței asigurărilor, elucidează complexitatea şi abordarea globală a procesului de gestiune a societăţilor de asigurări, participă la perfecţionarea sistemelor de control intern şi extern (audit).


Director executiv al FlagMAN-D, Dolghi Vladimir, drd., auditor licenţiat, magistru în contabilitate 
Senior auditor al FlagMAN-D, Macovei Tatiana, drd., magistru în contabilitate 
Auditor junior al FlagMAN-D Şişcanu Lina, magistru în economie

Bibliografie

  1. Legea Republicii Moldova cu privire la asigurări nr.407-XVI din 21 decembrie 2006//Monitorul Oficial nr.41-49 din 06.04.2007. 
  2. Regulamentul privind marjele de solvabilitate ale asiguratorului (reasiguratorului) din 21.01.2011// Monitorul Oficial nr. 59-62 din 15.04.2011. 
  3. Regulamentul privind rezervele tehnice de asigurare nr. 1/5 din 11 ianuarie 2011// Monitorul Oficial nr. 37-38 din 11 martie 2011.

Anexe

Anexa 1 „Total Active”


Anexa 2 „Total Obligaţii”



Anexa 3 Forma „A - Active”




Anexa 4 Forma „O - Obligaţii”




Anexa 5 Forma MSM_G





Anexa 6 Forma MSM_V





Anexa 7 Forma MSD_RS






Anexa 8 Recunoaşterea activelor





Anexa 9 Active limitate şi neadmise la solvabilitate





Comments